Ce este diabetul? Ghid complet pentru a trăi cu această boală

iabetul se diagnostichează prin intermediul unei serii de teste de sânge care măsoară nivelul de glucoză (zahăr) din sânge. Aceste teste pot include:

Testul de glicemie la jeun: Acest test măsoară nivelul de glucoză din sânge după ce ai stat cel puțin 8 ore fără să mănânci. Un nivel de glucoză mai mare de 126 mg/dL în două teste separate indică diabet.
Testul de toleranță la glucoză orală: Pentru acest test, vei bea un lichid care conține o cantitate mare de zahăr. Apoi, nivelul de glucoză din sânge va fi testat la diferite intervale de timp. Un nivel de glucoză mai mare de 200 mg/dL după 2 ore indică diabet.
Testul HbA1c (hemoglobina glicozilată): Acest test măsoară nivelul mediu de glucoză din sânge în ultimele 2-3 luni. Un nivel de HbA1c de 6.5% sau mai mare în două teste separate indică diabet.

Diabetul poate avea un impact semnificativ asupra corpului, afectând multe organe.

Sistemul cardiovascular: Diabetul poate crește riscul de a dezvolta o varietate de boli cardiovasculare, inclusiv boala coronariană, accident vascular cerebral, hipertensiune arterială și boala arterială periferică.

Rinichii: Diabetul poate provoca daune la rinichi, o condiție cunoscută sub numele de nefropatie diabetică. Aceasta poate duce la insuficiență renală sau la necesitatea dializei.

Ochii: Diabetul poate afecta vasele de sânge din ochi, ducând la o afecțiune numită retinopatie diabetică. Aceasta poate provoca pierderea vederii dacă nu este tratată. Diabetul poate crește, de asemenea, riscul de cataractă și glaucom.

Nervii: Diabetul poate provoca daune la nervi, cunoscută sub numele de neuropatie diabetică. Acest lucru poate duce la amorțeală, durere și slăbiciune în mâini și picioare (neuropatie periferică). Neuropatia diabetică poate afecta și funcția tractului digestiv, inimii și a altor organe.

Pielea: Diabetul poate afecta pielea, provocând o varietate de afecțiuni ale pielii, inclusiv infecții bacteriene și fungice, și afectând vindecarea rănilor.

Sistemul imunitar: Diabetul poate slăbi sistemul imunitar al organismului, ceea ce crește susceptibilitatea la infecții.

Picioarele: Diabetul poate provoca probleme cu circulația și daune la nervii din picioare, ceea ce crește riscul de ulcere la picioare și amputații.

Sănătatea orală: Diabetul poate crește riscul de gingivită și alte probleme de sănătate orală.

Cele mai recente tratamente pentru diabet includ:

Steglatro (Ertugliflozin): Acest medicament a fost aprobat în 2017 și se prescrie, în plus față de dietă și exerciții fizice, pentru a îmbunătăți nivelurile de zahăr din sânge ale adulților care trăiesc cu diabet de tip 2. Doza recomandată poate fi mărită dacă este necesar un control glicemic suplimentar​¹​.

Glyxambi (Empagliflozin și Linagliptin): Acest medicament a fost aprobat în 2015 și se utilizează împreună cu exercițiul fizic și dieta pentru a îmbunătăți controlul glicemic la adulții cu diabet de tip 2​¹​.

Steglujan (Ertugliflozin și Sitagliptin): Acest medicament a fost aprobat în 2017 și se utilizează împreună cu dieta și exercițiul fizic pentru a îmbunătăți nivelurile de zahăr din sânge la adulții cu diabet de tip 2​¹​.

Xigduo XR (Dapagliflozin și Metformin HCI Extended-Release): Acest medicament a fost aprobat în 2014 și conține atât dapagliflozin cât și metformin și este prescris pentru a îmbunătăți controlul glicemic la adulții cu diabet de tip 2​¹​.

Synjardy (Empagliflozin și Metformin Hydrochloride): Acest medicament a fost aprobat în 2015 și se utilizează pentru a îmbunătăți nivelurile de zahăr din sânge, împreună cu dieta și exercițiul fizic, la adulții cu diabet de tip 2​¹​.

Nivelul normal de zahăr în sânge (glicemie) poate varia în funcție de momentul zilei și de când ați mâncat ultima dată.

În general, pentru persoanele fără diabet, nivelurile de zahăr din sânge ar trebui să fie:

La trezire (înainte de a mânca): între 70 și 99 mg/dL (miligrame pe decilitru)
După masă (la 2 ore după începerea mesei): mai puțin de 140 mg/dL

Pentru persoanele cu diabet, Asociația Americană a Diabetului recomandă următoarele obiective pentru controlul zahărului din sânge, dar obiectivele pot varia în funcție de persoană:

Înainte de masă: între 80 și 130 mg/dL
După masă (la 1-2 ore după începerea mesei): mai puțin de 180 mg/dL

Pompa de insulină este de mărimea unui pager sau a unui telefon mobil mic și se poate purta în buzunar, la curea sau într-o husă specială. Este conectată la corp printr-un tub subțire (cunoscut sub numele de cateter) care se introduce sub piele, de obicei în zona abdomenului.

Pompa de insulină funcționează prin livrarea unui flux constant de insulină (cunoscut sub numele de “bazală”) pe tot parcursul zilei. Aceasta poate fi programată pentru a elibera cantități diferite de insulină la diferite momente ale zilei, în funcție de nevoile individuale ale utilizatorului.

De exemplu, unele persoane pot avea nevoie de mai multă insulină dimineața decât după-amiaza sau seara.

În plus față de rata bazală de insulină, pompa poate fi programată să elibereze o doză suplimentară de insulină (cunoscută sub numele de “bolus”) atunci când mâncați sau când nivelul de zahăr din sânge este prea mare.

Utilizatorul pompei introduce cantitatea de carbohidrați pe care intenționează să o consume sau nivelul actual de zahăr din sânge, iar pompa calculează cantitatea de insulină necesară.

Anestezia poate afecta metabolismul, sistemul cardiovascular și sistemul respirator, toate acestea putând influența nivelurile de zahăr din sânge.

De exemplu, stresul chirurgical poate determina corpul să producă hormoni care măresc nivelul de zahăr din sânge.

În același timp, anestezia poate interfera cu capacitatea unei persoane de a mânca sau de a-și administra insulina, ceea ce poate duce la fluctuații ale nivelurilor de zahăr din sânge.

Activitatea fizică este o componentă importantă a gestionării diabetului. Cu toate acestea, exercițiile intense pot necesita unele precauții suplimentare pentru persoanele cu aceasta boala.

Consumul de alcool poate avea un impact asupra gestionării diabetului și nivelului de zahăr din sânge. Dacă aveți diabet și alegeți să consumați alcool, este important să o faceți cu moderație și cu înțelegerea completă a modului în care alcoolul vă poate afecta sănătatea.

Da, puteți mânca dulciuri, dar este important să o faceți cu moderație și ca parte a unei diete echilibrate. Nu înseamnă că trebuie să renunțați complet la zahăr sau la alimentele preferate. În schimb, este vorba despre gestionarea cantității și a tipului de carbohidrați pe care îi consumați.

Da, există o componentă ereditară a diabetului, ceea ce înseamnă că riscul de a dezvolta aceasta boala este mai mare dacă aveți un membru al familiei cu această boală.

Cu toate acestea, există mai mulți factori care pot influența riscul unei persoane de a dezvolta diabet, inclusiv stilul de viață și mediul.

Menopauza poate complica gestionarea diabetului pentru unele femei. Schimbările hormonale care apar în timpul menopauzei pot duce la fluctuații ale nivelurilor de zahăr din sânge, ceea ce poate face mai dificil controlul diabetului.