More
    AcasăMedicinăDiabetul zaharat: ce este și cum să-l gestionezi? Întrebări și răspunsuri

    Diabetul zaharat: ce este și cum să-l gestionezi? Întrebări și răspunsuri

    Gestionarea diabetului zaharat (diabet mellitus) implică o combinație de modificări ale stilului de viață, administrarea medicamentelor sau a insulinei, monitorizarea regulată a nivelurilor de glucoză în sânge și consultarea regulată a medicului sau a unui specialist în diabet.

    O alimentație sănătoasă, echilibrată și controlul greutății corporale sunt elemente cheie ale gestionării diabetului.

    Ce înseamnă diabet?

    Diabetul este o afecțiune cronică caracterizată prin niveluri ridicate de zahăr în sânge, cunoscut și sub denumirea de hiperglicemie. Acest lucru se întâmplă atunci când pancreasul nu produce suficientă insulină (un hormon care controlează nivelul zahărului din sânge) sau când organismul nu utilizează eficient insulina produsă

    Câte tipuri de diabet sunt?

    Diabetul de tip 1: Acesta apare atunci când sistemul imunitar al organismului atacă și distruge celulele pancreatice care produc insulină.

    Persoanele diagnosticate cu diabet de tip 1 trebuie să-și administreze insulină prin injecții sau pompe de insulină pentru a menține nivelul de zahăr din sânge în limite normale.

    - Articolul continua mai jos-
    marketing medical

    Diabetul de tip 2: Acesta este cea mai comună formă de diabet și apare atunci când organismul nu produce suficientă insulină sau nu poate utiliza eficient insulina produsă.

    Diabetul de tip 2 este adesea asociat cu stilul de viață sedentar, obezitatea și alimentația necorespunzătoare.

    Ce se întâmplă dacă ai diabet?

    Dacă ai diabet și nu este gestionat corespunzător, pot apărea o serie de complicații pe termen lung.

    Nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot afecta treptat vasele de sânge și nervii din întregul corp, ceea ce poate duce la următoarele probleme de sănătate:

    Complicații cardiovasculare: Diabetul poate crește riscul de boli de inimă, cum ar fi atacul de cord, boala arterială periferică (afectarea vaselor de sânge din membrele inferioare) și accident vascular cerebral.

    Nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot deteriora pereții vaselor de sânge și pot favoriza depunerea de plăci de aterom, ceea ce restricționează fluxul de sânge către organele vitale.

    Probleme renale: Diabetul cronic poate afecta funcția rinichilor și poate duce la apariția unei afecțiuni numite nefropatie diabetică. Aceasta poate evolua treptat spre insuficiență renală și necesită dializă sau transplant renal.

    Leziuni ale nervilor: Diabetul poate afecta nervii periferici, ceea ce se numește neuropatie diabetică. Aceasta poate provoca simptome precum furnicături, amorțeli, senzație de arsură și durere la nivelul membrelor. De asemenea, poate afecta și nervii care controlează sistemul digestiv, vezica urinară și funcția sexuală.

    Probleme oculare: Diabetul poate crește riscul de afecțiuni oculare, cum ar fi retinopatia diabetică (afectarea vaselor de sânge din retina), cataracta și glaucomul. Aceste probleme pot duce la pierderea vederii sau la orbire dacă nu sunt tratate adecvat.

    Probleme ale picioarelor: Nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot afecta circulația și senzația la nivelul picioarelor. Aceasta poate duce la răni care se vindecă greu și la infecții, ceea ce crește riscul de amputație.

    Ce simptome ai la diabet?

    Cum îți dai seama că ai diabet:

    1. Sete excesivă și urinare frecventă: Una dintre primele manifestări ale diabetului poate fi o sete excesivă și o nevoie crescută de a urina. Nivelurile ridicate de zahăr din sânge determină rinichii să producă mai multă urină pentru a elimina excesul de zahăr din organism.

    2. Senzație de oboseală și slăbiciune: Diabetul poate determina o senzație generală de oboseală și slăbiciune, deoarece celulele nu primesc suficientă energie din glucoză.

    3. Pierdere în greutate inexplicabilă: Persoanele cu diabet de tip 1 pot pierde în mod neintenționat în greutate, deoarece organismul nu poate utiliza glucoza din sânge și începe să ardă grăsimile și proteinele pentru a obține energie.

    4. Foame excesivă: Anumite persoane pot simți o senzație constantă de foame, deoarece celulele nu primesc suficientă energie din glucoză.

    5. Răni care se vindecă greu: Nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot afecta circulația și capacitatea de vindecare a rănilor. Rănile pot necesita mai mult timp pentru a se vindeca sau pot deveni mai predispuse la infecții.

    6. Mâncărimi și infecții frecvente: Diabetul poate afecta sistemul imunitar, făcând persoana mai susceptibilă la infecții, cum ar fi infecțiile fungice (precum candidoza) și infecțiile de tract urinar.

    7. Tulburări de vedere: Nivelurile ridicate de zahăr din sânge pot provoca schimbări temporare în forma lentilei ochiului, determinând fluctuații ale vederii.

    Ce analize se fac pentru diabet?

    Ce analize se fac pentru diabet?

    1. Testul glicemiei: Acesta este testul standard pentru diagnosticarea diabetului. Se măsoară nivelul de glucoză din sângele prelevat de la o venă sau prin înțeparea unui deget. Testul poate fi efectuat într-un laborator sau cu un dispozitiv portabil de măsurare a glicemiei.

    2. Testul hemoglobinei glicozilate (HbA1c): Acest test măsoară nivelul mediu de zahăr din sânge în ultimele 2-3 luni. Valoarea HbA1c este exprimată ca procentaj și poate fi utilizată pentru a evalua controlul glicemic pe termen lung.

    3. Testul de toleranță la glucoză (TTG): Acest test implică măsurarea nivelului de glucoză din sânge înainte și după administrarea unei soluții de glucoză. Testul poate fi efectuat pentru a evalua toleranța organismului la glucoză și poate fi utilizat pentru diagnosticul diabetului gestațional.

    4. Testul de anticorpi împotriva celulelor beta: Acest test poate fi efectuat pentru a detecta prezența de anticorpi care distrug celulele beta din pancreas, care produc insulina. Acest test poate fi utilizat pentru a ajuta la diagnosticarea diabetului de tip 1.

    Ce fructe ai voie la diabet?

    Unele exemple de fructe cu un conținut relativ scăzut de carbohidrați și indice glicemic scăzut/moderat includ:

    Afine
    Zmeură
    Capsuni
    Merișoare
    Mure
    Căpșuni
    Piersici
    Cireșe
    Pepene verde (consumat în cantități moderate)
    Grapefruit
    Lămâi și lime

    Cât poți trăi cu diabet?

    Cu o gestionare adecvată și un stil de viață sănătos, persoanele cu diabet pot trăi o viață lungă și sănătoasă. Durata de viață a unei persoane cu diabet depinde de mai mulți factori, inclusiv de tipul de diabet, de controlul glicemiei, de complicațiile asociate și de adoptarea unui stil de viață sănătos.

    Ce vitamine se iau pentru diabet tip 2?

    1. Vitamina D: Este importantă pentru sănătatea oaselor și a sistemului imunitar. Exercițiul în aer liber și expunerea moderată la soare pot contribui la producția naturală de vitamina D în organism. Cu toate acestea, dacă nivelurile de vitamina D sunt scăzute, medicul poate recomanda un supliment.

    2. Vitamina B12: Aceasta este necesară pentru formarea globulelor roșii și funcționarea normală a sistemului nervos. Persoanele cu diabet pot fi mai expuse la deficitul de vitamina B12. În caz de deficit, medicul poate recomanda suplimente de vitamina B12.

    3. Acid folic: Este important pentru formarea celulelor sanguine și pentru funcționarea normală a sistemului nervos. Alimentele bogate în acid folic includ legumele cu frunze verzi, citricele și leguminoasele.

    4. Magneziu: Acest mineral este esențial pentru funcționarea normală a sistemului nervos, a mușchilor și a inimii. Alimentele bogate în magneziu includ semințele de dovleac, spanacul, nucile și legumele cu frunze verzi.

    5. Crom: Acest mineral ajută la reglarea nivelului de glucoză din sânge și la sensibilitatea la insulină. Unele studii sugerează că suplimentarea cu crom poate ajuta la controlul glicemic în diabetul tip 2. Dozele mari de crom pot avea efecte secundare și este recomandată consultarea medicului înainte de utilizare.

    Care sunt cele mai bune ceaiuri pentru diabet?

    Ceai verde: Este bogat în antioxidanți și compuși bioactivi care pot ajuta la reducerea riscului de boli cardiovasculare și pot avea un efect pozitiv asupra sensibilității la insulină.

    Ceai de urzică: Acesta conține compuși cu potențial antiinflamator și hipoglicemiant, care pot ajuta la menținerea nivelului de glucoză în sânge în limite normale.

    Ceai de scorțișoară: Scorțișoara are efecte antioxidante și antiinflamatorii și poate ajuta la îmbunătățirea sensibilității la insulină și la reglarea nivelului de glucoză în sânge.

    Ceai de frunze de afine: Frunzele de afine pot conține compuși care ajută la menținerea nivelului de glucoză în sânge și la controlul glicemic.

    Ceai de ghimbir: Ghimbirul are proprietăți antiinflamatorii și antioxidante și poate ajuta la controlul glicemic și la reducerea riscului de complicații asociate diabetului.

    Ce ai voie să mănânci când ai diabet?

    Atunci când ai diabet, o alimentație sănătoasă și echilibrată joacă un rol crucial în menținerea nivelului de zahăr din sânge sub control. Iată câteva principii de bază și alimente recomandate în dieta pentru diabet:
    1. Carbohidrați sănătoși: Alege carbohidrați cu eliberare lentă, care nu determină creșteri bruște ale nivelului de zahăr din sânge. Acestea includ:
      • Legume cu conținut scăzut de carbohidrați, cum ar fi spanacul, broccoli, varza de Bruxelles, castraveți.
      • Fructe cu conținut scăzut/moderat de carbohidrați, cum ar fi afinele, zmeura, căpșunile, avocado.
      • Cereale integrale, precum orezul brun, quinoa, hrișca.
      • Leguminoase, cum ar fi lintea, fasolea neagră, năutul.
    2. Proteine slabe: Include în dietă surse de proteine sănătoase, cum ar fi:
      • Carne slabă, cum ar fi pieptul de pui sau de curcan.
      • Pește, în special pește gras bogat în acizi grași Omega-3, cum ar fi somonul, sardinele.
      • Ouă.
      • Produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi sau degresate, cum ar fi iaurtul grecesc, brânza cottage.
    3. Grăsimi sănătoase: Optează pentru surse de grăsimi sănătoase, cum ar fi:
      • Uleiurile vegetale nesaturate, cum ar fi uleiul de măsline, uleiul de rapiță.
      • Nuci și semințe, cum ar fi migdalele, nucile, semințele de chia.
      • Pește gras bogat în acizi grași Omega-3.
      • Avocado.
    4. Controlul porțiilor și gestionarea carbohidraților: Este important să ai grijă la dimensiunea porțiilor și să controlezi consumul de carbohidrați. Poți consulta un dietetician specializat în diabet pentru a învăța cum să numeri carbohidrații și să îți creezi un plan alimentar individualizat.
    5. Hidratare adecvată: Consumă suficientă apă și evită băuturile îndulcite și sucurile care conțin zahăr adăugat.

    Este important să colaborezi cu un medic sau dietetician specializat în diabet pentru a-ți crea un plan alimentar personalizat, în funcție de nevoile tale individuale, de nivelul de activitate și de tratamentul pe care îl urmezi.

    Ce nu trebuie să mănânci când ai diabet?

    Atunci când ai diabet, există anumite alimente pe care este recomandat să le limitezi sau să le eviți pentru a-ți menține nivelul de zahăr din sânge sub control.
    1. Zahărul și îndulcitorii artificiali: Evită consumul excesiv de zahăr, siropuri îndulcitoare și băuturi îndulcite. Acestea pot determina creșteri bruste ale nivelului de zahăr din sânge. Citirea etichetelor alimentelor poate fi utilă pentru a identifica adăugarea de zahăruri ascunse.
    2. Alimente bogate în carbohidrați rafinați: Evită alimentele procesate care conțin carbohidrați rafinați și făină albă, cum ar fi pâinea albă, produsele de patiserie, cerealele îndulcite și pastele albe. Acestea pot determina creșteri rapide ale nivelului de zahăr din sânge.
    3. Grăsimile saturate și trans: Redu consumul de grăsimi saturate și trans, care pot crește riscul de boli cardiovasculare. Evită alimente prăjite, alimentele fast-food, carnea grasă, produsele lactate integrale și produsele de patiserie bogate în grăsimi saturate și trans.
    4. Alcoolul în exces: Consumul excesiv de alcool poate afecta nivelul de zahăr din sânge și poate interfera cu eficacitatea medicamentelor pentru diabet. Dacă decizi să consumi alcool, fă-o cu moderare și în consultare cu medicul tău.
    5. Sărurile și alimentele sărate: Consumul excesiv de sare poate contribui la creșterea tensiunii arteriale și la riscul de boli cardiovasculare. Încearcă să limitezi consumul de alimente sărate și să eviți adaosul excesiv de sare în preparatele culinare.
    6. Băuturile carbogazoase și energizante: Aceste băuturi conțin cantități mari de zahăr și pot duce la creșteri bruște ale nivelului de zahăr din sânge. Este mai indicat să alegi apă, ceai neîndulcit sau băuturi dietetice fără calorii.

    Diabetul zaharat tip 2 este o afecțiune cronică în care organismul nu utilizează eficient insulina produsă sau nu produce suficientă insulină pentru a menține nivelul normal al glucozei în sânge.

    Controlul slab al diabetului zaharat tip 2 se referă la situația în care nivelurile de glucoză în sânge nu sunt bine gestionate și se află în afara intervalului țintă recomandat.

    Ce înseamnă diabet mellitus tip 2 cu control slab?

    Există mai multe motive pentru un control slab al diabetului tip 2, inclusiv:

    Activitatea fizică regulată ajută la scăderea nivelului de glucoză din sânge și la îmbunătățirea sensibilității la insulină.
    1. Alimentație necorespunzătoare: Consumul excesiv de carbohidrați rafinați, zahăr și alimente procesate poate duce la creșterea nivelului de glucoză în sânge.
    2. Lipsa activității fizice: Lipsa exercițiilor fizice poate contribui la controlul slab al diabetului.
    3. Greutatea corporală excesivă: Excesul de greutate sau obezitatea poate afecta rezistența la insulină și poate face mai dificilă menținerea unui control adecvat al glucozei în sânge.
    4. Administrarea inadecvată a medicamentelor: Lipsa respectării schemei de tratament prescrise, inclusiv neregulile în administrarea medicamentelor orale sau a insulinei, poate afecta controlul glicemic.
    5. Stresul și problemele emoționale: Stresul cronic și problemele emoționale pot influența nivelurile de glucoză din sânge și pot dificulta controlul diabetului.
    6. Alți factori de sănătate: Anumite afecțiuni sau medicamente concomitente pot afecta controlul glicemic.

    Ce drepturi au persoanele cu diabet în România?

    În România, persoanele cu diabet beneficiază de anumite drepturi și protecții legale pentru a asigura accesul la asistență medicală adecvată și pentru a le proteja drepturile în diverse aspecte ale vieții.

    1. Dreptul la asistență medicală: Persoanele cu diabet au dreptul la acces la asistență medicală adecvată, inclusiv consultații, tratament, medicamente și dispozitive de monitorizare a glucozei. Aceasta poate fi acoperită de asigurările de sănătate sau prin sistemul național de asigurări de sănătate.
    2. Dreptul la informare: Persoanele cu diabet au dreptul să primească informații clare și complete despre boala lor, despre opțiunile de tratament disponibile și despre modul de gestionare a diabetului. Aceasta include informații despre nutriție, exerciții fizice, auto-monitorizare și alte aspecte legate de managementul diabetului.
    3. Dreptul la tratament echitabil: Persoanele cu diabet au dreptul la un tratament echitabil și nediscriminatoriu în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate, angajare, educație și alte domenii ale vieții. Este interzisă discriminarea pe baza diabetului în România.
    4. Dreptul la concediu medical și adaptări la locul de muncă: Persoanele cu diabet pot beneficia de concediu medical și de adaptări la locul de muncă în funcție de nevoile lor de sănătate. Acestea pot include permisiuni de a-și administra medicamentele sau de a-și monitoriza nivelul de glucoză în sânge, program de lucru flexibil sau alte ajustări necesare.
    5. Dreptul la protecție a datelor medicale: Persoanele cu diabet au dreptul la confidențialitatea și protecția datelor lor medicale conform legislației privind protecția datelor cu caracter personal. Informațiile despre starea lor de sănătate trebuie să fie tratate confidențial și să nu fie divulgate fără consimțământul lor sau fără motive legale.

    Acestea sunt câteva drepturi generale ale persoanelor cu diabet în România, pentru mai multe detalii accesati LEGE nr. 249 din 13 noiembrie 2020privind prevenția și depistarea precoce a diabetului.

    Plan de îngrijire în diabetul zaharat

    Un plan de îngrijire pentru diabetul zaharat ar trebui să fie personalizat în funcție de nevoile individuale ale fiecărei persoane. Este important să colaborezi cu echipa ta medicală, care poate include medicul de familie, endocrinologul, diabetologul și dieteticianul, pentru a dezvolta un plan de îngrijire adecvat. În general, planul de îngrijire pentru diabet zaharat ar putea include următoarele aspecte:

    1. Monitorizarea nivelului de glucoză în sânge: Pentru a controla nivelul de glucoză în sânge, va trebui să îți monitorizezi regulat glicemia. Acest lucru poate implica măsurarea nivelului de glucoză în sânge cu un glucometru acasă sau folosirea unui senzor continuu de monitorizare a glucozei (CGM). Echipa ta medicală te va ajuta să stabilești obiectivele de glicemie țintă și să înveți cum să interpretezi rezultatele.
    2. Alimentație sănătoasă: O alimentație echilibrată și sănătoasă este esențială în gestionarea diabetului zaharat. Un dietetician specializat în diabet poate crea un plan alimentar adaptat nevoilor tale individuale, care să includă alimente sănătoase, cu conținut redus de carbohidrați, bogate în fibre și nutrienți. De asemenea, ar trebui să acorzi atenție mărimii porțiilor și să urmărești conținutul de carbohidrați din alimente pentru a-ți gestiona nivelul de glucoză în sânge.
    3. Activitate fizică: Exercițiile fizice regulate au multe beneficii pentru persoanele cu diabet zaharat. Acestea pot ajuta la scăderea nivelului de glucoză în sânge, la îmbunătățirea sensibilității la insulină și la menținerea unei greutăți sănătoase. Consultă medicul tău înainte de a începe un program de exerciții și caută să îți faci plăcere dintr-o varietate de activități, cum ar fi mersul pe jos, alergatul, înotul, ciclismul sau dansul.
    4. Administrarea medicamentelor sau a insulinei: Dacă este necesar, medicul tău poate prescrie medicamente sau insulina pentru a-ți controla nivelul de glucoză în sânge. Este important să respecți cu strictețe recomandările medicului cu privire la administrarea medicamentelor și să înveți să îți administrezi corect insulina (dacă este cazul) și să monitorizezi efectele acestora asupra nivelului de glucoză.
    5. Auto-monitorizare și învățare continuă: Învață să îți monitorizezi simptomele și să recunoști situațiile în care nivelul de glucoză în sânge poate fi afectat și să acționezi în consecință. În plus, învață despre complicațiile pe termen lung ale diabetului și despre cum să le preveniți sau să le gestionați în mod eficient.
    6. Participarea la programe educaționale pentru diabet și la grupuri de suport poate fi utilă pentru a obține informații suplimentare și sprijin din partea altor persoane care trăiesc cu diabet.
    7. Monitorizarea și gestionarea altor factori de sănătate: Diabetul poate afecta și alte aspecte ale sănătății tale, cum ar fi tensiunea arterială, nivelul de colesterol și sănătatea ochilor și a rinichilor. Este important să monitorizezi și să gestionezi acești factori prin urmarea recomandărilor medicului și efectuarea regulată a testelor și analizelor relevante.
    8. Susținerea emoțională: Gestionarea diabetului zaharat poate fi provocatoare din punct de vedere emoțional. Este important să cauți sprijin și să împărtășești experiența ta cu alți oameni, fie cu familia, prietenii sau prin intermediul grupurilor de suport pentru diabet. În plus, asigură-te că îți acorzi timp pentru a face față stresului și pentru a-ți menține echilibrul emoțional.
    - Iti recomandam si -

    Citeste si

    Descopera

    si alte articole