Ce înseamnă spirometria: Tot ce trebuie să știi despre acest procedeu vital

În ceea ce privește sănătatea plămânilor, spirometria este un pilon esențial al diagnozei și monitorizării afecțiunilor respiratorii. De la detectarea astmului și a bolilor pulmonare obstructive cronice până la evaluarea capacității pulmonare preoperatorie, această procedură oferă informații cruciale. Dar ce este de fapt spirometria? Cum funcționează această procedură vitală? Află totul despre această metodă de investigație importantă în articolul de față.

Citește și: Ce sunt radicalii liberi din organism și cum ne afectează sănătatea?

Citește și: Cum să scapi de cearcănele la copii: Remedii și sfaturi naturale

Importanța spirometriei în diagnosticarea afecțiunilor respiratorii constă în capacitatea sa de a detecta și evalua diferite tulburări ale sistemului respirator, cum ar fi astmul, bronșita cronică, boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) și fibroza pulmonară.

Prin măsurarea parametrilor respiratori, cum ar fi volumul expirator forțat într-o secundă (FEV1), capacitatea vitală forțată (FVC) și raportul FEV1/FVC, spirometria poate oferi informații importante despre starea funcțională a plămânilor și poate ajuta la stabilirea unui diagnostic corect și la monitorizarea evoluției afecțiunilor pulmonare în timp.

- Articolul continua mai jos-

Tipuri de teste de spirometrie

1. Spirometria forțată: Acesta este cel mai obișnuit tip de spirometrie și implică măsurarea volumelor și fluxurilor respiratorii maximale pe care o persoană le poate genera într-o expirație forțată maximă. Aceasta include măsurarea volumului expirator forțat într-o secundă (FEV1), capacitatea vitală forțată (FVC) și raportul FEV1/FVC. Aceste măsurători pot oferi informații despre prezența și severitatea obstrucției căilor respiratorii.
2. Spirometrie cu bronhodilatație: Această formă de spirometrie implică efectuarea unui test de spirometrie forțată înainte și după administrarea unui bronhodilatator, de obicei un agonist beta-2 cu acțiune scurtă. Aceasta ajută la evaluarea gradului de reversibilitate a obstrucției căilor respiratorii și poate indica prezența astmului sau a altor afecțiuni respiratorii.
3. Spirometria de volum-timp: Această formă de spirometrie implică măsurarea volumelor și fluxurilor respiratorii în timpul respirației normale și a manevrelor forțate de respirație. Aceasta poate oferi informații detaliate despre modelele respiratorii și poate detecta anormalități ale volumelor pulmonare.
4. Spirometria de rezistență specifică: Acest tip de spirometrie implică măsurarea rezistenței specifice a căilor respiratorii în timpul respirației normale sau a manevrelor forțate de respirație. Aceasta poate ajuta la evaluarea obstrucției căilor respiratorii și la diferențierea între afecțiuni pulmonare obstructive și restrictive.
5. Spirometria de întreținere: Această formă de spirometrie implică măsurarea volumelor și fluxurilor respiratorii pe o perioadă extinsă de timp, de obicei timp de 24 de ore. Aceasta poate oferi informații despre modelele respiratorii pe parcursul întregii zile și poate detecta anormalități precum apneea de somn sau tulburările respiratorii în timpul somnului.

Cum se face spirometria

Procedura de spirometrie implică utilizarea unui aparat numit spirometru, care măsoară cantitatea de aer inspirat și expirat de o persoană în timpul unei serii de manevre respiratorii controlate.

Pacientul este invitat să respire într-un tub conectat la spirometru și este ghidat de un specialist pentru a efectua diferite manevre respiratorii, cum ar fi inspirația profundă și expirația forțată. Spirometrul înregistrează datele și generează o serie de grafice și rezultate numerice care pot fi utilizate pentru interpretarea funcției pulmonare.

Cum se citește o spirometrie?

Interpretarea rezultatelor spirometriei se bazează pe comparația valorilor măsurate cu valorile normale în funcție de vârstă, sex și înălțime. Aceasta poate ajuta la identificarea unor anormalități în funcția pulmonară, cum ar fi o scădere a volumului expirator forțat într-o secundă (FEV1) sau un raport FEV1/FVC anormal, care pot indica o obstrucție a căilor respiratorii. O interpretare corectă a rezultatelor spirometriei necesită expertiză și poate fi efectuată de un pneumolog sau de un specialist în funcția pulmonară.

Utilizările spirometriei în practica clinică sunt diverse. Aceasta poate fi utilizată pentru diagnosticarea afecțiunilor respiratorii, evaluarea severității acestora, monitorizarea răspunsului la tratament și monitorizarea progresiei bolii.

De asemenea, spirometria poate fi utilizată pentru a evalua capacitățile pulmonare înainte de intervenții chirurgicale, pentru a evalua starea funcțională a plămânilor înainte de participarea la anumite activități fizice sau pentru a monitoriza expunerea la substanțe nocive în medii ocupationale.

Beneficiile spirometriei

Beneficiile testării periodice a spirometriei includ detectarea precoce a afecțiunilor pulmonare, monitorizarea evoluției acestora și evaluarea eficacității tratamentului. Testarea periodică poate ajuta la identificarea modificărilor în funcția pulmonară înainte ca simptomele să devină evidente și poate contribui la prevenirea deteriorării ulterioare a plămânilor.

Spirometria are avantaje distincte față de alte teste ale funcției pulmonare, cum ar fi gazoanaliza sau testul de difuzie pulmonară. Principala diferență constă în faptul că spirometria măsoară volumul și fluxul de aer în timpul respirației, în timp ce gazoanaliza și testul de difuzie pulmonară evaluează schimburile de gaze la nivelul plămânilor.

Spirometria este mai adecvată pentru evaluarea funcției generale a plămânilor și pentru detectarea obstrucțiilor căilor respiratorii, în timp ce celelalte teste sunt mai specifice pentru anumite aspecte ale funcției pulmonare.

Pregatirea pentru spirometrie

Pregătirea pentru un test de spirometrie implică aderarea la anumite instrucțiuni. Acestea pot include evitarea alimentelor grele înainte de test, evitarea efortului fizic intens cu cel puțin o oră înainte de test, și evitarea fumatului sau utilizării de medicamente bronhodilatatoare înainte de test, conform indicațiilor medicului.

Persoanele cu astm ar trebui să facă teste de spirometrie în funcție de recomandările medicului lor. În general, frecvența acestor teste poate varia în funcție de severitatea astmului și de nevoile individuale ale pacientului.

Unii oameni cu astm stabilizat pot avea nevoie doar de teste ocazionale pentru a verifica funcția pulmonară, în timp ce alții cu astm mai sever sau în gestionarea activă pot avea nevoie de teste mai frecvente.

Medicul pneumonolog va evalua starea pacientului și va stabili un plan de gestionare a bolii, inclusiv frecvența testelor de spirometrie. Aceste teste ajută la monitorizarea modului în care pacientul răspunde la tratament, la ajustarea medicației și la identificarea eventualelor schimbări în funcția pulmonară.

Simptome care pot indica necesitatea unui test de spirometrie

1. Dispnee (dificultate în respirație): Dificultatea în respirație sau senzația de lipsă de aer poate fi un semn al afectării funcției pulmonare.
2. Tuse persistentă: O tuse persistentă, în special dacă este seacă sau însoțită de wheezing (sunete acute la respirație), poate indica probleme respiratorii.
3. Episoade frecvente de bronșită: Persoanele care suferă adesea de bronșită sau care au episoade recurente de inflamație a căilor respiratorii pot beneficia de teste pentru a evalua funcția pulmonară.
4. Senzație de strângere în piept: O senzație de strângere sau presiune în piept poate indica o posibilă afectare a căilor respiratorii.
5. Nevoia frecventă de utilizare a bronhodilatatoarelor: Dacă o persoană are nevoie frecventă de medicamente bronhodilatatoare (medicamente care deschid căile respiratorii), acest lucru ar putea indica o necesitate de evaluare a funcției pulmonare.
6. Scăderea capacității de efort: Dacă o persoană observă o scădere semnificativă a capacității de efort fizic sau obosește mai repede în timpul activităților fizice, acesta ar putea fi un semn al unei probleme pulmonare.
7. Istoric familial de afecțiuni respiratorii: Dacă există un istoric familial de astm sau alte afecțiuni pulmonare, este posibil să fie necesară testarea pentru a evalua riscul unei persoane de a dezvolta astfel de probleme.

Testul de spirometrie poate fi efectuat la domiciliu sau necesită o vizită la medic?

Există dispozitive portabile numite spirometre de acasă care permit monitorizarea funcției pulmonare într-o oarecare măsură, dar acestea nu sunt la fel de precise sau cuprinzătoare ca cele utilizate într-un cabinet medical.

Aceste dispozitive pot fi recomandate în anumite situații pentru monitorizarea regulată a funcției pulmonare sub supravegherea medicului, dar nu înlocuiesc nevoia de evaluări mai detaliate realizate de profesioniștii din domeniul sănătății.

Cât costă și unde se poate face testul de spirometrie

Atât testul de spirometrie cât și testul de spirometrie cu bronhodilatație se pot efectua la clinica medicală Iq-Med situată în județul Cluj, Strada Eroilor nr 15, Florești. Prețurile situându-se între 150 – 200 lei.

Concepții greșite frecvente despre spirometrie

1. Spirometria este dureroasă sau incomodă: În realitate, spirometria este o procedură nedureroasă și neinvasivă. Pacientul trebuie doar să respire în tubul conectat la spirometru conform indicațiilor specialistului.
2. Spirometria este periculoasă: Spirometria este o procedură sigură și nu prezintă riscuri semnificative pentru pacient. Este posibil ca unele persoane să se simtă ușor amețite sau obosite după efectuarea testului, dar aceste efecte secundare sunt de obicei temporare și minore.
3. Spirometria nu este necesară decât în cazul persoanelor cu simptome respiratorii evidente: Spirometria poate fi utilă nu numai în diagnosticarea afecțiunilor respiratorii, dar și în detectarea precoce a acestora și în monitorizarea evoluției. Prin urmare, este recomandată și persoanelor aparent sănătoase, dar care prezintă factori de risc pentru afecțiuni respiratorii, cum ar fi fumatul sau expunerea la substanțe nocive.

În concluzie, spirometria este o procedură importantă în diagnosticarea și monitorizarea afecțiunilor respiratorii.

Prin evaluarea parametrilor respiratori, spirometria oferă informații valoroase despre funcția pulmonară și poate contribui la stabilirea unui diagnostic corect și la gestionarea adecvată a afecțiunilor pulmonare.

Testarea periodică a spirometriei poate ajuta la detectarea precoce a modificărilor în funcția pulmonară și poate contribui la prevenirea deteriorării ulterioare a plămânilor.