Boala celiacă – ce este, cum să o gestionezi și să o tratezi

Citește și: Diabetul zaharat: ce este și cum să-l gestionezi? Întrebări și răspunsuri

Cauzele bolii celiace

Cauza exactă a bolii celiace nu este pe deplin înțeleasă, dar există o combinație de factori genetici, imunologici și de mediu implicați în dezvoltarea acestei afecțiuni.

1. Factori genetici: Există o puternică asociere genetică în cazul bolii celiace. Persoanele care au un anumit tip de gene numite alele HLA-DQ2 și HLA-DQ8 prezintă un risc crescut de a dezvolta boala. Cu toate acestea, nu toate persoanele cu aceste gene dezvoltă boala celiacă, ceea ce sugerează că există și alți factori implicați.
2. Răspunsul imunitar: Atunci când o persoană cu predispoziție genetică la boala celiacă consumă gluten, sistemul imunitar declanșează o reacție anormală. În mod normal, sistemul imunitar protejează organismul împotriva substanțelor străine și a infecțiilor, dar în cazul bolii celiace, sistemul imunitar atacă greșit propriile celule și țesuturi ale intestinului subțire atunci când este expus la gluten.
3. Factori de mediu: Consumul de gluten este un factor declanșator necesar pentru dezvoltarea bolii celiace. Alți factori de mediu care pot juca un rol includ momentul introducerii glutenului în alimentație (în copilărie), perioadele de stres fizic sau emoțional și infecțiile gastrointestinale.

Citește și: Decompensarea psihologică: Cauze, simptome și soluții eficiente

Cum se manifestă boala celiacă?

Simptomele pot afecta diferite părți ale corpului și pot apărea la orice vârstă, de la copii mici la adulți. Pentru a stabili diagnosticul bolii celiace, se recomandă consultarea unui medic specialist, cum ar fi un gastroenterolog.

- Articolul continua mai jos-

1. Simptome digestive: Acestea pot include diaree cronică, constipație, balonare, flatulență, greață, vărsături, dureri abdominale și pierdere în greutate inexplicabilă.
2. Probleme cu absorbția nutrienților: interferează cu capacitatea intestinului subțire de a absorbi nutrienți esențiali, ceea ce poate duce la deficiențe nutriționale. Acestea pot provoca o gamă variată de simptome, cum ar fi slăbiciune musculară, oboseală, anemie, lipsă de energie, întârziere în creștere și dezvoltare la copii, precum și osteoporoză.
3. Tulburări ale pielii: Unele persoane pot dezvolta dermatită herpetiformă, o afecțiune caracterizată prin apariția unor erupții cutanate pruriginoase și vezicule în special pe coate, genunchi, scalp și fese.
4. Tulburări neurologice: poate afecta sistemul nervos, cauzând simptome cum ar fi dureri de cap frecvente, amețeli, furnicături sau senzații de amorțeală în extremități, coordonare slabă și convulsii.
5. Tulburări ale stării de spirit: Există o asociere între boala celiacă și tulburări psihice precum anxietatea, depresia, iritabilitatea și schimbări de comportament.
6. Simptome la nivelul sistemului osos: Osteoporoza și osteopenia (reducerea densității minerale osoase) pot fi observate la persoanele cu boală celiacă netratată.
7. Tulburări ale sistemului reproducător: La femei, boala celiacă netratată poate provoca cicluri menstruale neregulate, infertilitate și complicații în timpul sarcinii.

Diagnosticul bolii celiace

1. Anamneză și examinare fizică: Medicul va lua o anamneză detaliată a simptomelor și istoricului medical al pacientului. De asemenea, va efectua o examinare fizică pentru a identifica eventualele semne sau simptome asociate cu boala celiacă.
2. Teste de sânge pentru anticorpi specifici: Se pot efectua analize de sânge pentru detectarea anticorpilor specifici bolii celiace, cum ar fi anticorpii anti-transglutaminazăază (anti-tTG) și anticorpii anti-endomiziu (EMA). Prezența acestor anticorpi în sânge poate indica o reacție imunitară la gluten.
3. Biopsie intestinală: Pentru a confirma diagnosticul, este necesară o biopsie a intestinului subțire. Aceasta se realizează prin prelevarea de mostre de țesut din intestinele subțiri prin intermediul unei endoscopii. Aceste mostre sunt apoi analizate microscopic pentru a identifica leziunile caracteristice ale mucoasei intestinale asociate cu boala celiacă.
4. Alte teste suplimentare: În unele cazuri, pot fi necesare teste suplimentare, cum ar fi teste genetice pentru identificarea alelelor HLA-DQ2 și HLA-DQ8 asociate cu boala celiacă. Aceste teste pot fi utile în situațiile în care rezultatele testelor de sânge și/sau biopsiei nu sunt clare.

Boala celiacă la copii

Boala celiacă poate apărea la copii de toate vârstele, deși este mai frecventă în rândul copiilor mai mari și adolescenților. Iată câteva aspecte importante legate de boala celiacă la copii:

1. Simptome: Simptomele pot varia de la un copil la altul și pot include diaree cronică, pierdere în greutate sau întârziere în creștere, lipsă de energie, dureri abdominale, balonare, vărsături, constipație, iritabilitate, anemie sau deficiențe de vitamine și minerale. Unele copii pot prezenta, de asemenea, simptome neintestinale, cum ar fi erupții cutanate sau probleme de dezvoltare dentară.
2. Diagnostic: Diagnosticul de boală celiacă la copii implică de obicei o combinație de teste de sânge pentru detectarea anticorpilor specifici pentru boala celiacă și o biopsie intestinală pentru a evalua leziunile caracteristice ale mucoasei intestinale. Pentru un diagnostic corect, copilul trebuie să continue consumul de gluten înainte de efectuarea testelor.
3. Tratament: Singurul tratament eficient pentru boala celiacă la copii este respectarea unei diete fără gluten pe toată durata vieții. Aceasta înseamnă evitarea strictă a tuturor alimentelor și produselor care conțin gluten, inclusiv grâu, secară, orz și toate derivatele acestora. Este important ca părinții și copiii să învețe să citească etichetele alimentelor și să înțeleagă cum să evite contaminarea cu gluten în alimentele pregătite acasă sau la școală.
4. Monitorizare și sprijin: Copiii cu boală celiacă necesită monitorizare regulată pentru a evalua răspunsul la dieta fără gluten și pentru a depista eventualele deficiențe nutriționale. Consultarea unui dietetician specializat în boala celiacă poate fi utilă pentru a asigura o alimentație adecvată și pentru a evita deficiențele nutriționale. De asemenea, sprijinul emoțional și educarea copilului, a familiei și a persoanelor din jurul lor cu privire la boala celiacă sunt esențiale pentru gestionarea bolii în viața de zi cu zi.

Cum se tratează boala celiacă?

Tratamentul principal și singura opțiune eficientă pentru boala celiacă este adoptarea unei diete fără gluten pe termen lung.

Aspecte importante legate de tratamentul bolii celiace:

1. Excluderea alimentelor care conțin gluten: Dieta fără gluten implică evitarea strictă a alimentelor care conțin gluten. Aceasta include grâu, secară, orz, malț și derivatele acestora. Este esențial să citiți cu atenție etichetele alimentelor și să fiți conștienți de alimentele ascunse care pot conține gluten. De asemenea, este important să se evite contaminarea accidentală cu gluten în bucătărie, prin utilizarea ustensilelor de gătit separate și prin evitarea încrucișării între alimentele fără gluten și cele care conțin gluten.
2. Consultarea unui dietetician specializat în boala celiacă: Un dietetician cu experiență în gestionarea bolii celiace poate oferi sfaturi și ghidare cu privire la o dietă fără gluten adecvată și echilibrată. Ei pot ajuta la identificarea alimentelor sigure și la planificarea meselor pentru a asigura o nutriție adecvată.
3. Suplimentarea dietetică: Uneori, persoanele cu boală celiacă pot avea deficiențe de vitamine și minerale, cum ar fi vitamina D, fierul, calciul și vitamina B12, datorită malabsorbției intestinale. Suplimentele alimentare pot fi prescrise pentru a corecta aceste deficiențe și a asigura un aport adecvat de nutrienți.
4. Monitorizarea și reevaluarea: După inițierea dietei fără gluten, este important să se monitorizeze îmbunătățirea simptomelor și să se efectueze teste de sânge și/sau biopsii periodice pentru a evalua vindecarea mucoasei intestinale. Medicul poate decide cât de des trebuie realizate aceste teste, în funcție de evoluția fiecărui pacient.

Boala celiacă tratament naturist

Tratamentul naturist nu poate înlocui dieta fără gluten ca tratament principal și eficient pentru boala celiacă.

Cu toate acestea, există unele remedii naturale și măsuri complementare care pot ajuta la gestionarea simptomelor și la susținerea sistemului digestiv.

1. Plante și suplimente:
   • Enzime digestive: Anumite enzime digestive, cum ar fi enzimele pancreatice și enzimele proteolitice, pot fi utilizate pentru a ajuta la descompunerea proteinelor și a facilita digestia.
   • Plante antiinflamatorii: Unele plante cu proprietăți antiinflamatorii, cum ar fi turmericul, ghimbirul și aloe vera, pot fi luate sub formă de suplimente sau pot fi incluse în dietă.
2. Probiotice: Suplimentele cu probiotice pot ajuta la restabilirea echilibrului florei intestinale și la susținerea sănătății sistemului digestiv.
3. Gestionarea stresului: Stresul poate afecta sănătatea sistemului digestiv. Tehnici de relaxare, cum ar fi yoga, meditația și exercițiile de respirație, pot ajuta la gestionarea stresului și pot avea un impact pozitiv asupra simptomelor bolii celiace.
4. Suplimente nutritive: În cazul în care există deficiențe de vitamine și minerale asociate cu boala celiacă, suplimentele nutritive pot fi prescrise pentru a corecta aceste deficiențe și a asigura un aport adecvat de nutrienți.

Regim alimentar

Alimentele interzise în dieta unui pacient cu boala celiacă

1. Grâul și derivatele acestuia: inclusiv pâine, paste, cereale, făină de grâu, griș, bulgur, couscous, terci de grâu, produse de patiserie care conțin grâu etc.
2. Secara și derivatele acesteia: inclusiv pâine de secară, făină de secară, secară măcinată, malț de secară etc.
3. Orzul și derivatele acestuia: inclusiv orz, malț de orz, făină de orz, bere, surogat de cafea care conține orz etc.
4. Alimente care conțin ingrediente ascunse de gluten: trebuie să se acorde atenție la alimentele procesate și la etichetele acestora, deoarece glutenul poate fi prezent sub diferite denumiri sau sub formă de aditivi alimentari. Exemple de ingrediente care pot indica prezența glutenului includ amidon de grâu modificat, dextrină, proteină hidrolizată de grâu, agent de glazurare din făină de grâu, sos de soia cu grâu etc.
5. Alimente contaminate cu gluten: Alimentele fără gluten pot fi contaminate accidental cu gluten în timpul procesării, gătirii sau în timpul pregătirii alimentelor. De exemplu, produsele de patiserie fără gluten pot fi contaminate dacă sunt preparate în aceeași bucătărie sau în contact cu ustensile care au fost utilizate pentru produse care conțin gluten.

Alimente permise in boala celiacă

Exemple de alimente care pot fi consumate în siguranță:

1. Cereale și făină fără gluten: inclusiv orez, porumb, quinoa, hrișcă, amarant, mei, tapioca, făină de cartofi, făină de orez, făină de porumb, făină de migdale, făină de nucă de cocos etc.
2. Legume și fructe proaspete: toate legumele și fructele proaspete sunt sigure, inclusiv spanac, broccoli, morcovi, mere, banane, portocale, căpșuni, pepene verde, etc.
3. Carne, pește și ouă: carne proaspătă, pește, pui, curcan, ouă și alte surse de proteine animale neambalate și necondimentate sunt sigure. Este important să se evite produsele procesate sau marinadele care pot conține gluten.
4. Leguminoase și semințe: fasole, linte, mazăre, năut, susan, semințe de in, semințe de floarea-soarelui și alte leguminoase și semințe pot fi incluse în dietă.
5. Lactate și alternative fără gluten: lapte, iaurt, brânză și alte produse lactate naturale sunt sigure, cu condiția să nu conțină aditivi sau ingrediente adăugate care conțin gluten. În plus, există și alternative fără gluten, cum ar fi laptele de migdale, laptele de orez, laptele de cocos și brânza vegană fără gluten.
6. Uleiuri și grăsimi: ulei de măsline, ulei de cocos, unt, margarină fără gluten și alte grăsimi naturale sunt permise.
7. Fructe oleaginoase și nuci: alune, migdale, nuci, nuci de Brazilia, caju, fistic și alte fructe oleaginoase și nuci neprocesate sunt sigure.

Întrebări frecvente

Ce analize se fac pentru boala celiacă?

Pentru diagnosticul bolii celiace și monitorizarea acesteia, se pot efectua următoarele analize:

1. Teste de sânge pentru anticorpi specifici:
   • Anticorpii anti-transglutaminazăază (anti-tTG): Acești anticorpi sunt frecvent utilizați în screening-ul inițial al bolii celiace. Prezența acestor anticorpi în sânge poate indica o reacție imunitară la gluten.
   • Anticorpii anti-endomiziu (EMA): Acești anticorpi sunt considerați specifici pentru boala celiacă. Un rezultat pozitiv indică o reacție imunitară la gluten.
   • Anticorpii anti-gliadina deaminată (DGP): Acești anticorpi pot fi utilizați pentru detectarea sensibilității la gluten și pentru monitorizarea răspunsului la dieta fără gluten.
2. Biopsie intestinală: O biopsie a intestinului subțire este considerată metoda standard pentru confirmarea diagnosticului de boală celiacă. Aceasta implică prelevarea de mostre de țesut din intestinele subțiri prin intermediul unei endoscopii. Aceste mostre sunt apoi analizate microscopic pentru a identifica leziunile caracteristice ale mucoasei intestinale asociate cu boala celiacă.
3. Teste genetice: Testele genetice pot fi utilizate pentru a identifica alelele HLA-DQ2 și HLA-DQ8 asociate cu boala celiacă. Cu toate acestea, aceste teste nu sunt folosite pentru a diagnostica boala celiacă în mod direct, ci pot fi utile în situațiile în care rezultatele testelor de sânge și/sau biopsiei nu sunt clare.

Care sunt opțiunile de înlocuire a glutenului în dieta pentru persoanele cu boală celiacă?

Există o varietate de alternative fără gluten disponibile pentru a înlocui alimentele care conțin gluten. Iată câteva opțiuni comune de înlocuire a glutenului:

1. Cereale și făină fără gluten: Înlocuiți cerealele și făina care conțin gluten cu cereale și făină fără gluten. Exemple de cereale și făină fără gluten includ orez, porumb, quinoa, hrișcă, amarant, mei, tapioca, făină de cartofi, făină de orez, făină de porumb, făină de migdale, făină de nucă de cocos etc. Aceste alternative pot fi utilizate pentru prepararea de pâine fără gluten, prăjituri, paste, biscuiți și alte produse de patiserie.
2. Făină fără gluten pentru legături și îngroșare: Pentru a îngroșa supele, sosurile și alte preparate, puteți folosi făină fără gluten, cum ar fi făina de tapioca sau făina de porumb.
3. Pâine și produse de patiserie fără gluten: Există o varietate de pâine și produse de patiserie fără gluten disponibile în magazinele specializate sau puteți încerca să le preparați acasă folosind făină fără gluten și alte ingrediente potrivite.
4. Paste fără gluten: Găsiți paste fără gluten, cum ar fi paste de orez, paste de porumb sau paste de hrișcă, care pot fi utilizate în rețetele obișnuite de paste.
5. Alternative de cereale pentru micul dejun: Există alternative fără gluten pentru cerealele de mic dejun, cum ar fi fulgii de porumb, fulgii de orez sau fulgii de quinoa. Acestea pot fi consumate cu lapte fără gluten sau cu alternative lactate.
6. Alternative la produsele lactate: Dacă aveți intoleranță la lactoză sau preferați să evitați produsele lactate, există alternative fără gluten, cum ar fi laptele de migdale, laptele de orez, laptele de cocos și brânza vegană fără gluten.
7. Înghețată fără gluten: Găsiți înghețată fără gluten în magazinele specializate sau faceți-vă propriile înghețate acasă folosind ingrediente fără gluten.

Există riscuri pentru o femeie cu boală celiacă în timpul sarcinii?

1. Absorbția nutrienților: Boala celiacă poate afecta absorbția nutrienților în intestinul subțire, inclusiv a fierului, acidului folic, calciului și vitaminei D. Aceasta poate duce la deficiențe nutriționale, care pot influența sănătatea femeii gravide și dezvoltarea fătului. Este important ca femeia să urmeze o dietă strictă fără gluten și să ia în considerare suplimentele nutriționale recomandate de medicul său.
2. Risc crescut de complicații obstetricale: Studiile au arătat că femeile cu boală celiacă pot prezenta un risc crescut de complicații obstetricale, cum ar fi nașterea prematură, restricția de creștere fetală, preeclampsia și naștere prin cezariană. Este important ca femeile cu boală celiacă să primească îngrijire prenatală adecvată și să fie monitorizate îndeaproape de către medicul lor.
3. Glutenul din dieta prenatală: Consumul de gluten în timpul sarcinii nu pare să crească riscul de dezvoltare a bolii celiace la copilul nenăscut. Cu toate acestea, dacă mama consumă gluten în timpul alăptării, acesta poate trece în laptele matern și poate afecta copilul. Femeile cu boală celiacă ar trebui să discute cu medicul lor despre gestionarea dietei în timpul sarcinii și alăptării.
4. Autoimunitate și alte afecțiuni: Boala celiacă este o afecțiune autoimună și poate fi asociată cu alte boli autoimune, cum ar fi diabetul zaharat de tip 1, tiroidita autoimună sau lupusul eritematos sistemic. Aceste afecțiuni pot influența sarcina și sănătatea mamei, necesitând o supraveghere și mai atentă din partea medicului.

Cum pot fi evitate simptomele de tip “glutening” după consumul accidental de gluten?

Dacă ai boală celiacă și ai consumat accidental gluten, pot apărea simptome de tip “glutening”. Iată câteva măsuri pe care le poți lua pentru a reduce simptomele și a te simți mai bine:

1. Bea multă apă: Consumul de apă în cantități adecvate poate ajuta la hidratare și la eliminarea toxinelor din organism.
2. Ia medicamente pentru ameliorarea simptomelor: Dacă simptomele tale sunt severe, poți discuta cu medicul tău despre medicamentele disponibile pentru a ameliora disconfortul, cum ar fi antispasticele sau antidiareicele.
3. Odihnește-te și redu stresul: Acordă-ți timp pentru a te odihni și a te relaxa. Stresul poate agrava simptomele, așa că încearcă să te menții calm și să reduci activitățile solicitante.
4. Consumă alimente ușor digerabile: Optează pentru alimente ușor digerabile și blânde pentru sistemul digestiv, cum ar fi orezul fiert, supa de legume sau piureurile de legume. Evită alimentele grase sau grele, care pot irita și mai mult intestinul.
5. Ia în considerare probioticele: Probioticele pot ajuta la restabilirea echilibrului florei intestinale și pot reduce simptomele. Discută cu medicul tău despre utilizarea probioticelor potrivite pentru tine.
6. Monitorizează-ți simptomele: Fă o notă a simptomelor pe care le experimentezi după consumul accidental de gluten. Acest lucru te poate ajuta să identifici sursele de contaminare și să iei măsuri pentru a evita astfel de situații în viitor.
7. Ia în considerare consultarea unui specialist: Dacă experimentezi simptome severe sau frecvente după consumul accidental de gluten, este recomandat să consulți un specialist în boala celiacă pentru evaluare și sfaturi suplimentare.

Concluzie

În concluzie, boala celiacă este o afecțiune autoimună în care glutenul din alimentație provoacă daune intestinului subțire.

Diagnosticul se face prin teste de sânge și biopsie intestinală. Tratamentul principal constă într-o dietă strictă fără gluten pe termen lung.

Persoanele cu boală celiacă trebuie să evite alimentele care conțin gluten, cum ar fi pâinea, produsele de patiserie, cerealele, paste și multe alte produse alimentare obișnuite.